Asta e... N-a fost sa fie... Oricum am ramas cu multe in urma EURO 2008, care sper nu vor fi date uitarii sau ignorate.
1. Din punctul de vedere al echipei, am vazut ca putem sa jucam de la egal la egal cu finalistele Campionatului Mondial din 2006. E adevarat, echipe obosite si parca lipsite de motivatia de acum 2 ani (motivul a fost in ambele cazuri lipsa unui lider - Zidane s-a retras iar Cannavaro a trebuit sa sufere de pe margine) dar ce jucatori si ce echipe. Baietii nostri au fost in stare sa tina ritmul unei partide ca aceea cu Italia si chiar si cea de aseara cu Olanda. Am inscris un singur gol, dar ce gol! Baietii au functionat intr-adevar ca o echipa si s-a vazut! Felicitari pentru joc baieti!
2. Baietii si mai ales Piturca trebuie felicitati de asemenea pentru 3 momente care vor ramane intiparite in memoria mea pentru toata viata: cantarea imnului. Pentru prima data in istoria echipei nationale de fotbal, imnul s-a cantat asa cum trebuie. Cu voce tare, mandru, ca un mijloc de reamintire a semnificatiei acestui campionat si a tricourilor de pe ei. Bravo baieti!
3. Suporterii au fost extraordianari! Au fost in numar mare in Elvetia, au dominat in 80% din cazuri fondul sonor si au fost aproape de echipa in absolut toate momentele. Momentul de aur al galeriei romanesti a fost in timpul meciului de aseara au inceput sa cante imnul Romaniei. Nu vreo injuratura sau un indemn frivol. Ci imnul...
Daca ar fi sa definim intr-un cuvant acest Campionat European ar fi imn. Imnul care ne-a ajutat sa ne concentram pentru fiecare meci, imnul care ne-a unit, imnul care ne defineste. Imnul care a insemnat Romania!
http://www.youtube.com/watch?v=onwjxEf8ij0&feature=related
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)

0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu