luni, 4 august 2008

De ce trebuie sa interpretam fiecare vorba in o mie de moduri si inca sa nu ne dam seama ce s-a vrut sa se zica cu acel lucru? Atata timp cat limbajul ar trebui sa fie ceva obiectiv care sa reflecte realitatea, de ce simtim cateodata ca exact limbajul este cel care ne impiedica sa vedem adevarata dimensiune a lucrurilor. Dupa principiul freudian "Sometimes a pen is just a pen!" asa pot sa zic a word is just a word. Nu e o usita care deschide o cascada de alte implicatii, interpretari si consecinte. E ceva care spune ceva clar, care te lamureste si nu te afunda si mai mult in jungla necunoscutului. Si asa suntem singuri pe lume, limbajul este unicul lucru care ne poate apropria unul de altul si ne poate da macar iluzia unei comuniuni cu o persoana. Asa ca mai bine taci decat sa ma derutezi si mai mult! Sau vorbeste doar cand stii si tu ce zici, nu incerca sa te clarifici odata cu mine!

1 comentarii:

Cristina spunea...

Bine gandit, uneori cuvintele sunt prea multe, multe pentru a descrie exact ce gandim si atunci din instinct vedem dincolo de ele, incercam sa intelegem altceva, incercam sa vedem lucrurile dupa bunul nostru plac. E ceva instinctual si irational. Ne ghidam dupa principiul "Aparentele insala". Astfel, transformam noi oamenii limbajul intr-o "cascada de alte implicatii, interpretari si consecinte".